Chirurgia leziunilor de tendoane - redobândirea funcției și mobilității mâinii

Ce presupune intervenția chirurgicală asupra tendoanelor?

Intervenția depinde de tipul și localizarea leziunii:

• Secțiuni sau rupturi ale tendoanelor (traumatice sau degenerative),

• Fibrozări și aderențe posttraumatice sau postchirurgicale,

• Tenosinovite (inflamații ale tecii tendonului),

• Retracții tendinoase sau rupturi cronice, ce necesită reconstrucții complexe sau grefe tendinoase.

Intervențiile pot fi:

• Primare – realizate la scurt timp după leziune (ideal < 3-5 zile),

• Secundare – în cazurile vechi sau în cele cu complicații (fibroză, retracții, sinovită cronică),

• Reconstructive – implicând grefe, transpoziții sau tenolize pe suprafețe mari.

Cui se adresează această intervenție?

Este recomandată pacienților care:

• Au suferit un traumatism cu secțiune sau rupere de tendon (flexor sau extensor),

• Prezintă limitare severă de mișcare în unul sau mai multe degete,

• Se confruntă cu durere, blocaj sau „pocnituri” la mișcarea degetelor (ex. deget în resort),

• Nu mai pot întinde sau îndoi corect degetele sau încheietura,

• Au avut intervenții anterioare cu evoluție deficitară, cicatrici sau aderențe,

• Prezintă tenosinovite cronice (ex. în boli reumatologice sau din suprasolicitare).

Cum decurge procedura?

Operația este adaptată în funcție de tipul tendonului afectat (flexor sau extensor) și localizare (mână, încheietură, antebraț):

În cazul secțiunilor recente:

• Se practică o incizie minimă pentru a accesa capetele tendonului.

• Se efectuează sutura tendinoasă folosind fire speciale (tehnica în 4 treceri, Pulvertaft etc.).

• Se verifică alunecarea completă în teacă și funcția extensoare/flexoare.

• Se aplică o orteză postoperatorie care protejează tendonul în perioada de vindecare.

În cazul leziunilor cronice sau cu aderențe:

• Se practică eliberarea fibrozei (tenoliză),

• Se pot folosi grefe tendinoase (ex. palmar lung, plantaris) în lipsa continuității tendinoase,

• Se reface alunecarea prin reconstrucții funcționale sau transpoziții de tendon.

Tipul de anestezie

• Cel mai frecvent, intervențiile se efectuează sub anestezie loco-regională (bloc de pumn, de plex brahial),

• În unele cazuri, anestezia locală cu sedare este suficientă,

• În cazurile complexe sau multiple: anestezie generală.

Pregătirea preoperatorie

• Consultație chirurgicală completă, cu:

  • Examinare clinică a mobilității și forței,

  • Evaluarea sensibilității și integrității nervilor asociați,

  • Recomandare EMG sau ecografie de părți moi dacă este necesar.

• Analize uzuale și evaluare anestezică.

• Oprirea fumatului și a medicației care favorizează sângerarea.

• Informarea pacientului privind recuperarea îndelungată și necesitatea kinetoterapiei.

Recomandări postoperatorii

• Postoperator, mâna este imobilizată într-o orteză personalizată, în funcție de tendonul afectat:

  • Flexorii: în flexie controlată,

  • Extensorii: în extensie funcțională.

• Se inițiază protocolul de recuperare precoce, sub supravegherea unui kinetoterapeut specializat în chirurgie a mâinii.

• Se evită:

  • Mișcările bruște sau necontrolate,

  • Întinderea activă a tendonului în perioada de vindecare (6-8 săptămâni),

  • Ridicarea de greutăți cu mâna operată în primele 2 luni.

Perioada de recuperare

• Recuperarea este progresivă:

  • Primele 2 săptămâni: imobilizare și mișcări pasive asistate.

  • Săptămânile 3-6: mișcări active controlate.

  • După 8 săptămâni: reintegrare funcțională completă.

• Revenirea completă la activitățile zilnice variază între 2 și 4 luni.

• Activitățile sportive sau solicitante pot fi reluate după 4-6 luni, în funcție de tipul leziunii și complianța pacientului.

Contraindicații și reacții adverse

Contraindicații relative:

• Infecții active sau nediagnosticate în zona afectată,

• Boli neurologice sau musculare severe care împiedică recuperarea,

• Necomplianta la recuperare postoperatorie.

Reacții adverse posibile:

• Edem postoperator, durere moderată,

• Amorțeli(parestezii) tranzitorii, rigiditate articulară temporară,

• Reacții inflamatorii ale tecilor tendinoase.

Complicații posibile

• Re-ruptura tendonului – în special dacă mișcările active sunt inițiate prea devreme și forțate.

• Aderențe și pierderea alunecării – cele mai frecvente complicații funcționale.

• Infecție la nivelul plăgii – mai frecventă la diabetici sau fumători.

• Rigiditate articulară – în lipsa recuperării adecvate.

• În cazuri rare: leziuni asociate ale nervilor sau arterelor.

Colaborarea strânsă între chirurg și kinetoterapeut este esențială pentru un rezultat optim.

Curiozități

• Cele mai frecvente leziuni sunt la nivelul degetului mijlociu și inelar, adesea prin tăieturi accidentale.

• Tendoanele flexoare trec printr-un sistem complicat de scripeți și teci, motiv pentru care recuperarea lor este delicată.

• În chirurgia mâinii, milimetrii contează – fiecare gest chirurgical influențează direct funcția mâinii.

• Tendoanele vindecate pot recăpăta peste 90% din funcția inițială, cu un protocol corect și consecvent de recuperare.

Concluzie

Leziunile de tendoane nu trebuie ignorate, deoarece afectează direct independența, precizia și dexteritatea mâinii. Intervenția chirurgicală este adesea singura soluție eficientă, mai ales în cazurile de secțiune, fibroză sau tenosinovită severă. Cu o abordare chirurgicală corectă și un protocol de recuperare adaptat, majoritatea pacienților își recapătă funcționalitatea completă a mâinii și revin la activitățile obișnuite fără limitări.

Dacă ai suferit o leziune tendinoasă sau prezinți simptome de alarmă precum blocaje, dureri sau amorțeli, te invit cu încredere la o consultație specializată în cadrul clinicii, pentru un diagnostic corect și un plan terapeutic personalizat.